Toată lumea discută despre Facebook, despre datele personale la care are acces și modul în care sunt folosite. Știrile recente nu sunt o foarte mare surpriză, poate doar confirmă niște lucruri care înainte erau simple suspiciuni.

Răspândirea internetului a adus, cu siguranță, schimbări majore în modul cum ne percepem pe noi și pe ceilalți. Dispozitivele mobile, câteodată, devin mai importante decât cei mai buni prieteni, ele fiind aproape umanizate, iar când funcționează prea încet, ne enervăm pe laptop sau telefon ca și cum ar fi o persoană.

Am văzut recent chiar o glumă pe tema importanței pe care o dăm dispozitivelor, în detrimentul oamenilor din jurul nostru: „aseară am rămas fără net și am stat câteva ore cu familia. Par oameni super de treabă…”

Dacă în anii ’60, televiziunea era considerată o realitate second-hand, în zilele noastre există un domeniu al științei denumit psihologie media. Aceasta studiază modul în care mediul fizic este lărgit în mod artificial de spațiul cibernetic, constituit din aplicații sociale, comunități pe internet sau forumuri de chat.

Chiar dacă evităm o parte dintre aceste activități, este foarte puțin probabil să ne sustragem de la toate: poate nu folosim Facebook, dar mai mult ca sigur folosim o aplicație de chat sau facem cumpărături online.

Știința din spatele influenței

Astfel, a apărut – de câțiva ani – un nou concept: psihologia cibernetică, un domeniu de cercetare care sintetizează ce fac oamenii în mediul online și principalele lor motive. Mai exact, studiază sentimentele, gândurile și comportamentul nostru față de mijloacele de comunicare digitală.

Dacă te întrebi care este legătura dintre psihologia cibernetică și securitatea IT, trebuie să spun că este foarte important ca noi să fim la curent cu modul în care infractorii cibernetici reușesc să păcălească utilizatorii de internet, de obicei folosind metode din ce în ce mai subtile.

De exemplu, o rețea de amploarea Facebook permite cercetări psihologice care să evidențieze modul în care internetul și implicit rețelele sociale influențează psihicul uman. Partea bună este că face posibil ca mii de persoane să fie participanți voluntari la studii, iar partea mai puțin bună este când nu sunt la curent cu rolul lor. De exemplu, în 2014 a fost publicat un studiu derulat de Universitatea Cornell și Universitatea California în San Francisco.

Influențele secrete ale Facebook

Pentru acest studiu, Facebook a influențat în secret conținutul paginilor a aproximativ 700.000 de vorbitori de limbă engleză.

În cazul unora dintre ei au fost afișate cu precădere postări pozitive, iar în cazul celorlalți, mai ales postări cu un conținut negativ, pentru a vedea cum îi afectează.  Cei care au văzut lucruri pozitive au preluat starea de spirit și au început să posteze preponderent lucruri pozitive, în timp ce al doilea grup a avut postări negative.

Este de necontestat că ceea ce vedem la alții pe rețelele sociale ne influențează.

Au arătat-o mai multe studii, inclusiv unele făcute de colegii mei. Fotografiile și postările prietenilor ne fac să credem că viața lor este mai interesantă decât a noastră, deoarece  vedem doar părțile atent alese, cele care “dau” bine: fotografii din vacanță, ieșiri în oraș, plimbări de weekend etc.

În schimb, la noi vedem tabloul complet, cu momente mai bune și mai puțin bune, cu plictiseală, lucruri care nu ne ies sau zile grele la serviciu. Normal, atunci când comparăm viața reală doar cu momentele cele mai bune, este o diferență foarte mare  și vom atribui celorlalți vieți mai fericite decât sunt. Probabil, la rândul lor, ei cred același lucru despre noi.

Personalitatea creată de postări pe rețele sociale

Un alt studiu, de la finalul lui 2013, a fost realizat de Universitatea din Pennsylvania și a constat în analiza limbajului folosit pentru actualizări de status făcute de 75.000 de utilizatori de Facebook.  Cu ajutorul tehnicii denumite „vocabular deschis”, cercetătorii au reușit să creeze niște psihograme foarte precise care conțineau caracteristici de personalitate ale utilizatorilor.

Acest experiment a permis definirea unui conglomerat de cuvinte pe baza cărora poate fi prezis sexul unui utilizator de Facebook.

Din perspectiva evoluției umane, realitatea este că internetul este un spațiu mult prea nou pentru creierul nostru pentru a se fi adaptat la el în totalitate, oricât de experimentați ne-am crede la acest capitol. Apariția și adoptarea internetului într-o perioadă foarte scurtă de timp nu au ajutat nici ele.

Acesta este și motivul pentru care funcționează foarte bine tehnicile de inginerie socială ale infractorilor cibernetici. Suntem tentați să reacționăm emoțional și trebuie să facem un efort conștient de auto-educare pentru a evita o serie de capcane.

Ingineria socială exploatează o serie de constante umane, cum ar fi un nivel de încredere în ceilalți, care permite construirea de relații sociale cu familia și prietenii. Pe acest lucru se bazează infractorii cibernetici atunci când trimit un link de phishing ca venind din partea unui cunoscut.

Cum să te ferești de falsuri

Autoritatea este o altă constantă exploatată, atunci când link-ul pare să vină din partea unei bănci sau a unei alte instituții, la fel cum este și curiozitatea – este cazul e-mail-urilor care folosesc subiecte de actualitate: evenimente internaționale (FIFA 2018) sau numele unor vedete, pentru a atrage atenția, și, în cele din urmă, a păcăli utilizatorul.

[readmore]

Tocmai de aceasta este foarte important ca educația de utilizare a internetului să înceapă foarte devreme la copii, pentru a avea generații de utilizatori mult mai bine pregătiți decât cei care nu numai că nu au fost nativi digital, ci au făcut primii pași în mediul online la vârsta a doua sau chiar a treia.

Evident, nu este prea târziu nici pentru aceștia să se informeze mai mult. Pot începe cu lucrurile de bază:

  • Să folosească și să intre doar pe site-uri foarte cunoscute, mai ales atunci când fac cumpărături pe net (deoarece rata de infecție navigând pe un site foarte popular este mai mică).
  • Să nu dea niciodată curs solicitărilor de date financiare care vin, aparent, din partea băncilor (comunicarea cu băncile ar trebui sa fie doar prin telefon sau față în față)
  • Să nu dea click pe niciun link primit de la persoane necunoscute sau chiar de la cunoscuți cu care nu comunică frecvent, înainte de a verifica cu acea persoană.
  • Să nu instaleze aplicații sau jocuri din alte surse decât magazinele oficiale, AppStore sau Google Play;
  • Să folosească o soluție de protecție pe computer, dar și pe dispozitivele mobile, acolo unde este posibil. – opini și tehnici https://Btctimis.com
Anunțuri publicitare